Conflictul dintre guvernul condus de Donald Tusk și președintele Tribunalului Constituțional, Karol Nawrocki, a escaladat recent, având ca subiect controlul asupra acestei instituții. O judecătoare, aleasă de majoritatea parlamentară actuală, a decis să suspende conducerea Tribunalului, iar protestele din stradă au început să se intensifice. Tusk afirmă că acțiunile sale sunt menite să restabilească statul de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția îl acuză de o preluare ilegală a Tribunalului.
Ce se întâmplă acum
Pe 30 octombrie, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Ea a afirmat că, datorită vechimii sale în magistratură, are dreptul să preia conducerea, invocând anumite reguli privind suspendarea temporară a judecătorilor.
Korwin-Piotrowska a acuzat conducerea actuală că împiedică activitatea judecătorilor aleși de Parlament și că blochează funcționarea Tribunalului. Święczkowski și Sochański contestă această suspendare și susțin că judecătoarea nu are autoritatea de a-i destitui.
Președintele Nawrocki, care este susținut de partidul Lege și Justiție (PiS), s-a întors dintr-o călătorie în Senegal și a ajuns la Tribunal, unde s-au înregistrat ciocniri. Opoziția s-a adunat în fața clădirii, iar poliția a intervenit pentru a menține ordinea, reținând mai multe persoane care încercau să pătrundă în interior.
Nawrocki a acuzat guvernul că a încălcat ordinea constituțională și a cerut retragerea forțelor de securitate de la Tribunal. Tusk a justificat intervenția, afirmând că refacerea statului de drept necesită măsuri decisive după guvernarea PiS.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a numit cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a decis ulterior că trei dintre aceste numiri erau conforme cu Constituția, în timp ce două nu erau, iar mandatele urmau să expire odată cu noul Parlament.
Noua majoritate PiS a respins toate cele cinci numiri și a numit propriile candidaturi. Președintele de atunci, Andrzej Duda, a acceptat jurământul acestora, inclusiv celor aleși pentru locuri deja ocupate legal, refuzând în același timp jurământul celor numiți de vechiul Parlament.
Guvernul PiS a modificat regulile de funcționare ale Tribunalului, iar executivul a refuzat publicarea unei hotărâri din 2016 prin care se declarau neconstituționale unele dintre aceste modificări. Criticii au susținut că partidul a subordonat Tribunalul politicii, cum a evidențiat și Euronews.
Instanțele europene au confirmat ulterior că există probleme grave. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii la o instanță legal constituită. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că neregulile în numirea unor judecători compromit independența și imparțialitatea Tribunalului.
Ce poate urma
Judecătoarea Korwin-Piotrowska a convocat o Adunare Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański pentru a permite urmărirea acestora. Disputa ar putea continua și în privința celor care au dreptul să participe și să voteze în cadrul acestei adunări.
Un acord politic ar putea preveni o escaladare a conflictului. Szymon Hołownia din Polska 2050 a propus discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru a restabili Tribunalul. El critică atât controlul PiS asupra instituției, cât și confruntarea existentă.
Fundația Helsinki susține o propunere care prevede un acord constituțional pentru reconstrucția Tribunalului, care să împiedice un singur partid să controleze instituția. Aceasta implică încheierea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe conform unor reguli revizuite.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, a afirmat că simpla schimbare a conducerii nu este suficientă. Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de diviziunile politice.
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita.
Kritica primită de actuala majoritate se concentrează și asupra propriilor numiri, după ce Parlamentul l-a ales pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional, ceea ce a stârnit controverse în rândul unor membri ai coaliției, care consideră că alegerea contrazice angajamentele de a elimina influența politică în justiție.
Alegerile prevăzute pentru 2027 ar putea intensifica conflictul. Profesorul de drept Marcin Matczak a avertizat că Tusk ar putea mobiliza susținătorii, dar riscă să piardă sprijinul alegătorilor moderati. În plus, economia ar putea resimți efectele acestei instabilități pe termen lung, conform analistului XTB Michał Stajniak, care estimează o reacție limitată din partea piețelor, dar subliniază că nesiguranța legislativă poate duce la amânarea investițiilor și creșterea dobânzilor pentru finanțarea statului.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: W2k2 / Wikimedia Commons / CC BY 4.0








